Poate nu ai totdeauna cuvintele potrivite pentru a linisti furtuna intr-o zi aprinsa de vara dar sigur ai totdeauna umbrela sub care sa stau...
poate nu sunt prea dulci povestile ce le exprimi dupa o trista calatorie sufleteasca dar sigur sunt dulci momentele cand te amuzi de "singuratate"...
poate spui lucruri prea triste, prea rare, prea grele... dar sigur spui ceea ce simti si cand simti...
poate uiti uneori cine esti si incerci prea in graba o masca... dar nu uiti ca purtand-o... uitarea-i mai grea ca-nainte...
poate razi prea adesea de vise...si tresari la-ntalnirea cu ele insa nu razi cand iubirea te poarta spre vise...
poate nu stiu cine esti... si ce esti... dar stiu cat de mult ti-este dor sa traiesti...
poate nu stii cine sunt... si ce sunt... dar stii cand te chem... sa imi vii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu